Clinica terapie autism copii Bucuresti
Clinica terapie autism copii Bucuresti
Clinica terapie autism copii Bucuresti – Autismul infantil este definit ca o tulburare de dezvoltare neurologica, care apare in copilaria timpurie, care face parte dintr-un intreg spectru de tulburari de dezvoltare, cunoscut sub numele de spectrul tulburarilor autismului/autiste sau de tulburari pervazive de dezvoltare. Autismul infantil se caracterizeaza prin dificultati de invatare, de vorbire, dificultati de comunicare, relationare si interactiune sociala . Acesta larga varietate de manifestari, sunt presupuse a fi rezultatul unor disfunctionalitati de dezvoltare ale sistemului nervos central sau genetice. Printre simptomele obisnuite ale autismului se mai regasesc comportamentele stereotipe, repetitive si ecolaliile (repetarile automate a sunetelor auzite in mediu inconjurator). Cauzele specifice sunt inca necunoscute.
Clinica terapie autism copii Bucuresti
In concluzie, autismul infantil este o tulburare patologica, care apare inaintea varstei de 3 ani, caracterizata prin: detasarea de realitate, considerata neplacuta si traumatizanta; prin centrarea spre interior, ca raspuns la frustrarile provocate de o lume considerata ostila; prin dificultatile de relationare, de invatare si de vorbire; prin comportamentele stereotipe, ecolalii intarziate si autostimulari si de asemenea prin folosirea pronumelui la persoana a III-a atunci cand fac referire la ei insisi.
Clinica terapie autism copii Bucuresti
Printre primele simptome sesizate la persoanele cu autism se evidentiaza intarzierea aparitiei vorbirii, dezinteresul pentru interactiunea sociala sau aparitia mecanismului de evitare a celorlalti (considerati a fi situatii sau persoane conflictuale fara un motiv aparent). Cele mai multe simptome pot fi organizate pe baza functiei lor si sunt folosite de cele mai multe ori ca masuratori pentru diagnosticare:
Probleme de interactiune sociala – Clinica terapie autism copii Bucuresti
Una dintre problemele primare pe care le are copilul cu autism se refera la modul in care acesta socializeaza cu altii. Lipsa spontaneitatii, a interesului pentru impartasirea propriei bucurii sau a durerii, esecul de a stabili prietenii cu alti copii de aceeasi varsta si deficitele cu comunicare nonverbala (cum ar fi contactul vizual, postura, atingerile si expresiile faciale) toate impreuna conduc la incapacitatea de crestere sociala a copiilor cu autism. In plus, acestia manifesta o lipsa semnificativa de empatie sau neputinta de a simti emotiile celorlalti.
Copilul cu autism nu cunoaste si nu respecta regulile sociale, nu intelege de exemplu de ce nu poate spune cand cineva este gras sau chel, de asemenea de ce barbatii isi strang mainile cand se intalnesc.
Deficiente de comunicare – Clinica terapie autism copii Bucuresti
Acestea pot include probleme in comunicarea verbala si non-verbala. Dezvoltarea vorbirii este afectata semnificativ, iar cei care pot vorbi au probleme fie sa inceapa o conversatie, fie sa o mentina, vorbesc cu greutate si cu intarziere fata de ritmul normal de dezvoltare conform varstei. Chiar daca un copilul cu autism detine notiuni de vocabular si de limbaj, acestea sunt de cele mai multe ori limitate, copilul nu poate sa-si descrie sentimentele. Prezinta de asemenea o insuficienta a memoriei secventiale, nu intelege logica consecutiva a etapelor.
Rezistenta la schimbare este o alta caracteristica a autismului, copiii cu autism prezinta inflexibilitate in comportament insotita de dificultatea de adaptare la schimbare. De mentionat aici ar fi dificultatea in modificarea atentiei sau a actiunii. Aparitia activitatilor noi in afara unei anumite rutine zilnice este tulburatoare pentru ei, manifestandu-si nemultumirea schimbarii prin tipete, plansete, diferite forme de agresiuni, in ansamblu denumite tantrumuri, deoarece multi dintre acestia insista asupra intamplarii evenimentelor zilnice in mod repetat, in aceeasi ordine.
Clinica terapie autism copii Bucuresti
Simptomele autismului sau observatiile care ar putea sugera afectarea copilului cu autism sunt:
– orice forma de regres in dezvoltarea mentala a copilului;
– reactii anormale la stimulii exteriori prin simturile: vaz, auz, tactil, miros, gust, de asemenea echilibru si durerea. Pot prezenta hipersensibitate la diversi stimuli senzoriali, aceasta se poate manifesta prin reactia exagerata la lumina, la zgomote, sau la atingere (pana la disparitia stimulului care a declansat reactia), fascinatia pentru anumiti stimuli sau pot prezenta hiposensibitate, un exemplu ar fi toleranta la durere, nu plang cand se lovesc, etc;
-“anomalii de comportament alimentar (de ex., limitarea dietei Ia cateva alimente) sau in modul de a dormi (de ex., desteptari repetate din somn in cursul noptii/cu leganare). Pot fi prezente anomalii de dispozitie sau afect (de ex.,ras stupid sau plans fara un motiv evident, absenta evidenta a reactiei emotionale)” ( (American Psychiatric Association/ Asociatia Psihiatrilor Liberi din Romania, 2003, p.71) ;
– “ lipsa a fricii ca raspuns la pericole reale si o teama excesiva de obiecte nevatamatoare” ( 2003, p.71);
– atasamente anormale fata de obiecte in detrimentul persoanelor apropiate;
– lipsa sau intarzierea aparitiei comunicarii verbale si nonverbale;
– initierea redusa a interactiunilor sociale si raspunsuri limitate sau atipice la avansurile sociale ale celorlalti. Copiii care vorbesc in propozitii simple si a caror interactiune este redusa doar la interesele lor speciale si destul de limitate. De asemenea, acestia manifesta in mod semnificativ o comunicare nonverbala atipica.
Conform Manualului de Diagnostic Si Statistica a Tulburarilor Mentale DSM IV -TR, principalele semne de autism sunt:
– lipsa contactului vizual;
– nu urmaresc obiecte cu privirea;
– incapacitatea de a imita gesturi sau expresii faciale;
– nu zambesc atunci cand li se zambeste;
– nu fac zgomot pentru a atrage atentia celor din jur;
– nu reactioneaza, prin intoarcerea capului, la vocile familiare;
– o lipsa de reactie atunci cand sunt strigati pe nume;
– in mediile sociale (crese, gradinite, locuri de joaca) nu initiaza si nu interactioneaza prin joc cu alti copii;
– nu dezvolta relatii specifice varstei cu ceilalti copii, lipsa reciprocitatii sociale sau emotionale;
– utilizarea comportamentelor stereotipe si repetitive ;
– repetarea unor cuvinte sau grup de cuvinte in fara contextului, sau a conversatiei ( ecolalia);
– lipsa entuziasmului, a unei cautari spontane de a impartasi bucuria, interesul sau realizarile personale cu ceilalti;
– intarzierea sau lipsa totala a dezvoltarii comunicarii verbale ( fara a folosi o substitutie din comunicarea nonverbala: gesturi, mime);
– pentru cei cu un limbaj mai dezvoltat, inaltimea vocii, intonatia,debitul si ritmul sau accentul vorbirii pot fi anormale;
-“structurile gramaticale sunt adesea imature si includ uzul repetitiv si stereotip al limbajului(de ex., repetarea de cuvinte sau propozitii indiferent de sens; repetarea de versuri aliterate ori de reclame comerciale) ori un limbaj propriu (adica, un limbaj care poate fi inteles clar numai de cei familiarizati cu stilul de comunicare al individului), intelegerea limbajului este adesea mult intarziata, individul fiind incapabil sa inteleaga intrebarile sau ordinele.” (American Psychiatric Association/ Asociatia Psihiatrilor Liberi din Romania, 2003, p.70)
– preocuparea persistenta pentru detalii, a partilor de obiecte;
– retragerea din mediile sociale, jocul individual.( DSM-IV-TR, 2003)
Exista anumite praguri de dezvoltare ce necesita a fi atinse pana la o anumita varsta. Se recomanda consult de specialitate daca copilul prezinta pe cele 3 arii de dezvoltare ( motorie, perceptiva si sociala) urmatoarele semne precoce ale autismului:
“intre 0‑6 luni
Motorie: absenta atitudinii de anticipare, anomalii ale motricitatii si tonusului (hipotonie, atitudini neobisnuite).
Perceptiva: indiferenta fata de lumea sonora, anomalii ale privirii.
Sociala: deficit al contactului vizual, anomalii ale primelor vocalize. Bebelus prea calm sau prea agitat. Tulburari ale somnului si ale com‑ portamentului alimentar.
intre 6‑12 luni
Motorie: confirmarea particularitatilor motorii, hipo‑ sau hipertonie, anomalii ale gesturilor, ale atitudinilor.
Sociala: activitati solitare, absenta interesului pentru persoane; nu se lasa usor consolat; emisii vocale absente sau insuficiente, mimica absenta sau insuficienta.
Perceptiva: utilizarea neobisnuita a obiectelor (frecare), obisnuinte bizare: jocul degetelor si al mainilor in fata ochilor, balansari, hipo sau hiperactivitate.
intre 1‑2 ani
Motorie: jocuri sarace, retragere: fascinatie pentru miscari, lumini, sunete (muzica); dificultate generala de evocare a reprezentarilor mentale.
Sociala: absenta dezvoltarii limbajului, indiferenta. Stereotipii. Dificultate de exprimare a emotiilor si de intelegere a emotiilor celorlalti.
intre 2‑4 ani
Comunicare: retard sau absenta dezvoltarii limbajului; comprehensiune redusa a limbajului; absenta gesturilor adecvate; tendinta de repetare a ceea ce i se spune; maniera neobisnuita de a vorbi (voce atona, aritmica, tipatoare sau cantata).
Sociala: solitudine, retragere; nu cauta consolare cand este bolnav, ranit sau obosit; evita privirea celuilalt; constient de prezenta celuilalt; nu utilizeaza jocul simbolic, nu da dovada de imaginatie in activitati; reactie neconventionala fata de emotia celuilalt.
Motorie: manipularea bizara a obiectelor (aliniere sau rotire); miscari neobisnuite ale corpului (batai rapide din palme, loviri ale capului); atasament fata de obiecte neobisnuite; acte rutiniere nemotivate; dificultatea achizitiei deprinderilor de igiena.
De la 4 ani in sus
Comunicare: limbaj expresiv limitat; folosirea rara sau inexistenta a gesturilor adecvate; folosirea improprie a pronumelor, enunturilor, a repetitiilor, a remarcilor celorlalti; dificultate legata de limbajul abstract.
Sociala: tratarea celorlalti ca obiecte; putin constient de existenta sau de sentimentele altora; nu se joaca cu altii; reactii emotionale slabe sau absente sau reactii neobisnuite; reactioneaza negativ la dorinta fizica de afectiune; nu intelege conventiile sociale. Preocuparea pentru un subiect unic de interes sau pentru mai multe subiecte restranse; nevoia excesiva de repetitie si de constanta; atasamente fata de obiecte; fascinatia pentru obiecte care se invart; nevoia de rutina; placere pentru sarcinile care implica folosirea mecanica a memoriei (repetarea datelor, a listelor; limbaj deseori in afara contextului)“ (Juhel, 2000, p. 302‑303).
Diagnostic diferential – Clinica terapie autism copii Bucuresti
Diagnosticarea autismului se face de catre un cadru medical sau psiholog clinician specializat ȋn domeniul tulburarilor autiste. Evaluarea si diagnosticul e necesar sa cuprinda o echipa multidisciplinara care include un medic pediatru sau psihiatru, un psiholog si un patolog specializat pe comunicare verbala. Psihologul aplica protocoale de evaluare, pentru a culege informatii despre nivelul de dezvoltare si comportament, iar patologul specializat ȋn vorbire si limbaj evalueaza vorbirea, limbajul si comportamentele de comunicare. Informatii culese sunt coroborate cu celelalte evaluari pentru a oferi o imagine de ansamblu si pentru a elimina alti factori cauzali. Specialistii din domeniu diagnosticheaza autismul observarea prezentei sau absentei unor comportamente, a intarzierilor in dezvoltare si a simptomatologiei prezente.
Un rol important in diagnosticarea precoce a copiilor autisti o au parintii acestora. Acestia ar trebui sa se informeze si sa contacteze specialisti medicali odata cu observarea aparitiei primelor semne de deficit in dezvoltarea copiilor lor.
Diagnosticul diferential are mai multe etape de recunoastere, datorita varietatii simptomatologice si diversitatii tabloului clinic al tulburarilor asociate autismului.
Astfel, o prima etapa cuprinde tulburarile organice care prezinta simptome asemanatoare: paralizii cerebrale, hidrocefalii, porencefalii, agenezii corticale cu un grad de severitate atat de ridicat incat conduc la aparitia comportamentului autist; de asemenea, tulburarile genetice si de metabolism (neurolipidoze, adrenoleucodistrofii, leucodistrofia metacromatica, sfincomielinoze, bolile de colagen cu deficit de elastina) care necesita investigatii paraclinice suplimentare cu rapide rezultate argumentative necesare;
In a doua etapa sunt cuprinse toate tulburarile de natura psihologica ale copilului cu o simptomatologie asemanatoare („autist-like”):
Intarzierilor mintale, in special forma moderata, severa si cea profunda, cauzate de deficitul cognitiv, acestea pot conduce la afectari ale relationarii sociale.
Tulburarile senzoriale pot fi urmate uneori de o limitata capacitate de interactiune sociala, din cauza anxietatii, a constientizarii deficitului si a fricii de necunoscut.(Muresan, 2007)
Clinica terapie autism copii Bucuresti
Tulburarile de dezvoltare a limbajului, verbal si nonverbal, carora le sunt necesare aplicarea diagnosticului diferential in copilaria timpurie, perioada in care copilul are dificultati de intelegere di exprimare. Se exclude aplicarea diagnosticului daca lipsesc stereotipiile si nu apare discontactul psihic specific autistilor.
Tulburarile reactiva de atasament, inhibat si dezinhibat, apare la copiii care prezinta un deficit in a primi sau oferi afectiune,nu stiu sa realizeze un atasament,din cauza privarii de implinirea nevoilor emotionale, alinarea si stimularea. Tulburarea de atasament de tip inhibat se caracterizeaza printr-o deficienta a formarii relatiilor cu cei din jur, pe de alta parte, tulburarea de atasament de tip dezinhibat se manifesta prin atasamente superficiale si neadecvate, nediscriminative. Se infirma diagnosticul atunci cand apare o evolutie favorabila datorita oferiri sugarului ( copilului) unui mediu stabil si afectuos.
Schizofrenia infantila apare de regula dupa ani de dezvoltare relativ normala. Un diagnostic aditional de schizofrenie infantila poate fi pus, daca un copilul cu autism dezvolta elementele caracteristice de schizofrenie cum ar fi ideile delirante sau halucinatiile proeminente pe o perioada de cel putin 30 de zile. (DSM-IV-TR, 2003)
A treia etapa de diagnostic diferential a necesitat introducerea si folosirea termenului de Tulburari din Spectrul Autism (TSA). Acestea sunt cunoscute si ca tulburari pervazive de dezvoltare si sunt stabilite dupa “ Manualul de Diagnostic si Statistica al Tulburarilor Mentale” ( DSM-IV-TR) pentru a cuprinde toate nivelurile de severitate a tulburarilor din aceasta categorie si a le diferentia, respectiv:
Tulburarea Autista, sau Autismul Kannerian, definita ca o tulburare neurologica ce se caracterizeaza prin dificultati de invatare, probleme de vorbire si dificultati de relationare, de comunicare si interactiune sociala, comportamente repetitive si stereotipe, preocuparea pe anumite parti ale obiectelor, patternuri de socializare rigide sau marcate de autoizolare.
Tulburarea Aspenger descrie copiii care prezinta anumite trasaturi autiste, dar cu anumite diferente si anume: exceleaza in anumite domenii ale cunoasterii, prezinta un interes crescut pentru un subiect anume cu o dedicare preponderenta in strangerea de informatii, interactiune sociala motivata de interesele personale, socializare unilaterala, insensibila, lipsita de concizie, aptitudinile lingvistice si cognitive precoce nu prezinta intarzieri semnificative.
Clinica terapie autism copii Bucuresti
Tulburarea De integrativa a Copilariei ( Sindromul Heller) se caracterizeaza prin existenta unei perioade de dezvoltare normale a copilului in primii doi ani de viata, urmata de o perioada de pierdere a abilitatilor dobandite anterior;
Tulburarea Rett difera de tulburarea autista prin rata aparitiei doar la fete si existenta unui pattern caracteristic de incetinire a cresterii capului, de pierdere a aptitudinilor manuale achizitionate anterior si aparitia unui coordonari deficitare a mersului sau miscari ale corpului, de asemenea in timpul anilor prescolari, pot prezenta dificultati in interactiunea sociala care tind a fi tranzitorii.
Interventii recuperatorii in autism – Clinica terapie autism copii Bucuresti
Datorita cercetarilor realizate de a lungul timpului, in prezent se stie ca autismul nu poate fi propriu-zis vindecat, dar se intervine prin diverse metode la minimizarea deficitului intelectual si emotional. ( Muresan, 2007)
Datorita unei simptomatologii diferentiale a autismului si a asocierii acesteia cu alte afectiuni, putem spune ca fiecare caz este aparte. Fiecare caz este particular si necesita o atentie individuala raportata la unicitatea copilului autist. Interventia individualizata se face in functie de originea autismului, de cauzele tulburarii, pentru a diminua de cat posibil simptomatologia acestuia prin diverse terapii. Tratamentul poate fi medicamentos si vizeaza corectarea acelor anomalii biologice si poate fi tratamente nespecifice destinate corectarii simptomatologiei clinice fara a luate in considerare factorii care au condus la aparitia tulburarii.
Clinica terapie autism copii Bucuresti
Stabilirea tratamentului individualizat se face în urma unui bilanţ medical adecvat şi a unei evaluări psihologice cu scopul îmbunătăţirii condiţiilor de viaţă ale copilului autist. Pentru aceasta se au în vedere dezvoltarea acelor arii deficitare, prin încurajarea îmbunătăţării comunicării, a unei cât mai bune autonomii, creşterea aptitudinilor şcolare şi sociale şi scăderea comportamentelor neadecvate caracterizate prin stereotipii, autostimulări, izolări, agresivitate s hiperactivitate. ( Mureşan, 2007)
Clinica terapie autism copii Bucuresti
Stabilirea tratamentului individualizat se face in urma unui bilant medical adecvat si a unei evaluari psihologice cu scopul imbunatatirii conditiilor de viata ale copilului autist. Pentru aceasta se au in vedere dezvoltarea acelor arii deficitare, prin incurajarea imbunatatarii comunicarii, a unei cat mai bune autonomii, cresterea aptitudinilor scolare si sociale si scaderea comportamentelor neadecvate caracterizate prin stereotipii, autostimulari, izolari, agresivitate s hiperactivitate. ( Muresan, 2007)
Clinica terapie autism copii Bucuresti
In ceea ce priveste tratamentul medicamentos, s-a a constatat de a lungul anilor, ca utilizarea vitaminei B6 si a asocierii acesteia cu magneziu, ar putea fi eficienta in controlul simptomatologiei clinice a unei categorii de copii autisti. Au existat cazuri in care dupa aplicarea acestui tratament pacientii au inceput sa verbalizeze. S-a constat in timp, de a lungul mai multor cercetari ca unii copii necesita cresterea nivelului de serotonina, pe cand altii necesita scaderea acestora.
O alta vitamina folosita in tratamentul copiilor cu autism este Vitamina C, cunoscuta mai mult pentru rolul ei important in cresterea rezistentei corpului la germeni, virusi si bacterii. Aceasta se regaseste in concentratii mari in creier si prezinta numeroase avantaje pentru cortex si pentru organism in general. Primele simptome ale carentei de vitamina C sunt confuzia si depresia, pe de alta parte o doza suficienta de vitamina C ajuta la cresterea cognitiei, la ameliorarea electroencefalogramei si a atentiei, a trasaturilor depresive, maniace si paranoide, dar si o dezvoltare a functionarii generale a personalitatii. Cercetarile au evidentiat ca vitamina C imbunatateste de asemenea starea pacientilor suferind de depresie si de psihoza maniaco-depresiva, acestea au uneori legatura cu autismul in plan genetic.
Clinica terapie autism copii Bucuresti
Indiferent care ar fi strategiile terapeutice utilizate, tratamentul unui copil mic psihotic ar trebui intotdeauna sa aiba ca obiective prioritare:
1. Sa faca individul sa se manifeste ca o persoana
2. Sa-i dea acestei persoane mijloacele unei comunicarii veritabile atat cu sine cat si cu ceilalti
In toate cazurile este vorba despre tratament prelungit in cursul unei bune parti din copilariei uneori si in adolescenta. De asemenea, coerenta cadrului terapeutic, stabilitatea sa si mentinerea relatiilor durabile cu apartinatorii (parintii) apar ca factori esentiali de eficacitate terapeutica.
Psihoterapiile – Clinica terapie autism copii Bucuresti
Constituie abordarea de baza a psihozelor precoce. Totusi, acestea nu sunt totdeauna realizabile, fie din ratiuni practice, fie pentru ca nu sunt intrunite conditiile necesare. La copilul mic, psihoterapiile mama – copil, uneori realizate la domiciliu, permit observarea distorsiunilor interactive, ofera mamei un cadru securizant, permit favorizarea interventiei unui al treilea in relatie, introducerea impreuna cu mama a dimensiunii sensului cat si abordarea angoaselor care adesea mobilizeaza in ea o importanta energie defensiva.
Aceste psihoterapii privilegiaza utilizarea limbajului ca modalitate de comunicare si de a da un sens evenimente si trecute ale vietii copilului.
La copii foarte regresati, dezorganizati sau angoasati se pot folosi si terapii psihomotorii cu abordari prin medieri corporale (pasta de modelat, apa, pamant) care determina o restructurare fizica si/sau psihica. Acestea sunt terapiile practicate in spitalul de zi.
Tratamente educative si reeducative – Clinica terapie autism copii Bucuresti
Indiferent de tipul terapiei propus calitatea relatiei stabilite intre copilul psihotic si educator este determinanta. Pornind de la aceasta relatie copilul progreseaza. Tratamentele educative, adica posibilitatea pentru copilul psihotic de a dobandi principalele conduite sociale care implica autonomia (autonomia meselor, a imbracatului, toaletei, curateniei sfincteriene) constituie obiectivul tratamentelor institutionale atunci cand gravitatea patologiei nu a permis ca aceste achizitii sa se faca in mediul familial.
Contributia pedagogica – Clinica terapie autism copii Bucuresti
O contributie pedagogica adaptata trebuie sa fie propusa copiilor cat si familiei. Ideal ar fi mentinerea intr-o scolaritate obisnuita in care copilul are beneficii atat cognitive cat si relationale. Totusi pentru majoritatea cazurilor aceasta reprezinta o iluzie uneori chiar patogena (mentinerea intr-o clasa normala, agravand negarea familiala, accentuand sentimental de respingere si devalorizare). In plus anumiti copii se dovedesc uneori capabili de achizitii surprinzatoare.
Una dinte cele mai elaborate metode este metoda Teacch, care reprezinta un ansamblu de practici educative si pedagogice care vizeaza reperarea stimularea activa, gratificarea comportamentelor si a abilitatilor a caror evolutie este evaluata in urmatoarele domenii: imitare, perceptie, motricitate fina, motricitate generala, coordonare oculo – manuala, performante cognitive, limbaj.
Actiunile terapeutice pentru parinti – Clinica terapie autism copii Bucuresti
Par a fi foarte dezirabile, dar natura lor variaza de la caz la caz: actiunea de consiliere parentala, sustinere psihologica, terapie familiala propriu – zisa, participarea la un grup de parinti, psihoterapie individuala. Se considera necesar a respecta disponibilitatea psihica a parintilor, dorinta lor de a participa sau din contra de a se mentine la distanta, dorinta de a se angaja sau nu intr-o activitate de intelegere. Clinicienii stiu din experienta ca absenta totala a implicarii parintilor in ingrijirile date copiilor lor conduce la situatii de impas care prejudiciaza continuarea acestor ingrijiri.
Tratamente institutionale – Clinica terapie autism copii Bucuresti
Intr-un numar important de cazuri, mentinerea copilului in cadrul vietii obisnuite familiale se dovedeste imposibila si diferitele actiuni terapeutice enumerate anterior nu pot fi realizate prin consultatii ambulatorii. De aceea Centrul de zi, constituie o indicatie de terapie institutionala foarte utilizata in prezent.
Separarea copilului si plasarea lui institutionala integrala trebuie sa ramana ca indicatie exceptionala. Ea se aplica numai atunci cand familia este in mod deschis rejectata mergand pana la a fi periculoasa pentru copil.